Noul plasture Exelon impotriva bolii Alzheimer a fost aprobat de Comisia Europeana

Un plasture de piele menit sa vindece boala Alzheimer a fost aprobat de Comisia Europeana.
Plasturele a fost creat de compania elvetiana Novartis sub denumirea de Exelon si asigura o cale moderna de a administra medicamentul catre pacientii care sufera de boala Alzheimer intr-un stadiu incipient sau sever.Imagini pentru Exelon plasture

Exelon, plasture care trebuie aplicat pe spate, piept sau brat, a fost aprobat de Agentia de Medicina Europeana in iulie.
Nivelul de calmant asigurat de aceasta cale de administrare a medicamentelor ramane stabila in sange, reducand efectele bolii, o boala care provoaca pierderi grave de memorie si deteriorarea comportamentului.

Imagini pentru Exelon plasture

Un studiu recent a aratat ca 70% dintre cei care sufera de aceasta boala prefera noul plasture si nu medicina traditionala si pentru faptul ca este mai usor sa urmeze programul tratamentului. Statele Unite ale Americii au aprobat acest plature in august, dar au atentionat compania in vederea promotiei ulterioare a produsului Exelon.

Cititorilor le-a mai placut si:  Ce produse de curatenie crezi ca sunt adecvate pentru un restaurant?

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului

Imagini pentru Exelon plasture

Apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens). Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie (“Lehrbuch der Psychiatrie”, 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.

Cititorilor le-a mai placut si:  Simti ca te-ai plafonat? Incearca sa iesi din zona de confort

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demența cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive[modificare | modificare sursă]

  • Tulburări de memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
  • Tulburări de vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.
  • Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul “nu mai știe” cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc.
  • Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.
  • Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
  • Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor.
  • False recunoașteri: la început dificultate în recunoașterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.
Cititorilor le-a mai placut si:  Activitatea preferata a suporterilor – Care sunt secretele succesului in pariurile online?

Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-și disimula dificultățile, pentru un anumit timp își păstrează o “fațadă” înșelătoare, declinul însă se agravează progresiv.

Simptome non-cognitive[modificare | modificare sursă]

  • Agitație și agresivitate fizică sau verbală.
  • Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuție, de gelozie, de abandon etc.).
  • Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate, mai rar stări de euforie exagerată.
  • Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creștere exagerată a apetitului, alimentație neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.
  • Dezinhibiție sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.
  • Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezența altor persoane.

SURSE:

1. Galenus

2. Wikipedia